uaaa Militia

Duminica...ultima zi de tabara, ma deplasez intre Predeal si Azuga. Un politist, foarte plictisit probabil, ma trage pe dreapta la postul de control de la iesirea din Predeal. Aveam un bec ars. ii spun ca n-am bagat de seama. Imi comunica ca era datoria mea sa verific starea masinii inainte sa plec de acasa. In timpul acesta pe langa noi trece o duba careia nu-i functiona un far. Ma enervez si-l intreb de ce nu opreste si acea duba care tocmai a trecut, care pe langa faptul ca nu are farurile functionale poate transporta si ceva dubios (de exemplu armelke de la Ciorogarla). Se enerveaza si el si-mi cere actele. Ii dau actele masinii, buletinul meu si carnetul il uitasem intr-o geaca pe cuier la Azuga. Se deplaseaza spre masina si-mi scrie o amenda in valoare de 360 ron.

In aceeasi zi, dupa amiaza, plec din Azuga spre Bucuresti. Imi pun bine actele pe bord (acte masina, buletin, carnet) ca sa nu mai am probleme , ma deplasez usor prin orasul Azuga, apoi Busteni, fiind duminica am de aface cu o coloana de masini. In orasul Busteni imi suna telefonul. Raspund, il pun pe speaker...era parintele unui copil din tabara, ma intreaba cum sa ajunga la vila ca se grabeste tare sa-si ia copilul care are programare nu stiu unde la nu stiu ce ora,etc. II explic, la un moment dat nu o mai aud si pun pentru 2 secunde telefonul la ureche. Dupa aceste 2 sec sunt avertizata de catre un politist pe care nu-l vazusem sa trag pe dreapta. Imi completeaza si acesta o amenda de 120ron. Ii explic ca sunt foarte obosita, ca ma duc acasa cu un microbuz plic de bagajele a 35 de copii care m-au halit o saptamana, ca am mai luat o amenda de 360 ron in aceeasi zi ... nimic...de nemiscat...am comis o mare infractiune.

Iata cum Politia isi face datoria si fiecare fapta este platita.

Simt buzunarul cam gol :)

derdelus:)

iaca...sunt de gasit pe derdelus:)
http://www.derdelus.ro/2008/11/08/lucianas-bio/

Luciana

predeal

Duminica la Predeal a fost prima zi de iarna in toata regula – scaunul a mers, schiori au fost , toata lumea s-a bucurat. Stratul de zapada nici mare nici mic, dar ok pentru un inceput de sezon – aprox 40 cm.

Pe partea de jos a Clabucetului (Metereu) tunurile functionau de cateva zile, asadar conditii foarte bune. Respectivele tunuri au mers si duminica in regim foc continuu (temperatura cam -10 grade).

Partia a fost batuta de cu seara, insa, din cauza de strat foarte mic si fara baza solida, in partea de sus a Clabucetului si pe sub telescaun inca mai dadeai de cativa boscheti si rar de pietre. Oricum a fost mai bine decat se astepta toata lumea (unii chiar pariau ca n-or sa dea drumul la telescaun si ca iar ii ia iarna pe nepregatite).

Una peste alta foarte frumos. Ar fi nevoie insa de inca o ninsoare pentru ca zapada sa se pastreze buna de schi pentru weekendul urmator sau de temperaturi scazute in continuare pentru ca tunurile sa suplineasca acea ninsoare.

Pana atunci, tunurile vor fi mutate si in partea de sus a partie, iar partia este batuta in fiecare noapte. Telescaunul functioneaza in fiecare zi a saptamanii. Pe scurt, la Predeal e zapada si e sezon.

Pana pe 1 decembrie nu functioneaza cartele pe puncte, asadar pentru fiecare urcare s-a platit 13 ron. De la 1 decembrie vor putea fi cumparate cartele de o zi cu pretul de 120 ron/ zi/adult si 70 ron/zi/copil. Sa speram ca si Sinaia va functiona dupa aceleasi reguli.

Piatra Craiului

Pai...unde sa mergem???

Sefu' halpinistilor, David in persoana, zise ca se duce in Bucegi, poate pe seaca dintre Clai, poate prin alte parti. Pai...n-as merge in Bucegi, parca as merge in Crai, ca demult nu mai am mers si vremea e frumoasa. Zis si facut, ne trezim de dimineata( eu, Dani si Costin), ne ducem la Plaiul Foii si ne relaxam la o cafelutza, afara cam frigut. Ne gandim sa mergem pe un traseu nu prea lung ca urma sa plec la Bucuresti, asa ca hotaram Braul de Mijloc. Urcam pana la Termopile, pe Muchia Cotofenei, intram pe Braul de Mijloc, coboram pe Anghelide. Foarte frumos, vremea foarte buna, ne-am simtit minunat. Terminam tura cu o ciorbita, plin tare la Plaiul Foii sambata seara, de abia am prins o masuta inghesuita. Weekendul urmator ...speram sa ne prinda la schi:)

Azuga - tabara de toamna

Ca parca uitasem cum e...iata ca se stranse o gasca de tabara, 20 la numar, toti unu si unu :)
Unu cu o durere.... altul cu un dor de mama, de casa, de catel...altul mai simpatic si fara probleme...
Faina vremea, asa ca ne-am plimbat in fiecare zi pe undeva.
Vreo 2 zile prin Cheile Rasnoavei la catarat si tiroliene, una la Parcul de Aventura din Brasov (super distractie pentru copii si nu numai, m-am dat si eu pe traseul rosu si abia abia am reusit sa-l termin), alta la Spumoasa, alta zi am facut jocuri, stafete, picturi, in alta ne-am facut costume si dovleci pentru Haloween.
Iustinica a fost din nou mama tuturor, Ovidiu si cu mine ne-am antrenat psihic pentru taberele de iarna, care se anunta muulte. "ursuletzu' " are si el tabara la Predeal, asa ca seara avem prilej sa ne intalnim si sa ne povestim:) Alica a venit sa ne ajute in ultimele 3 zile si parca timpul a trecut foarte repede:)

Excursie pe doua roti

Ne-am hotarat sa facem o excursie cu copiii de mountain bike in perioada 17-19 octombrie. Zis si facut, am inceput sa sun din lista de adrese si pana in ultimul moment s-au inscris 10 temerari. Asa ca, dupa ce Luciana a carat echipamentul joi, impreuna cu Alica si copiii ne-am urcat voiosi in trenul de 17:30 spre Azuga. M-am bucurat sa-i vad pe cei care s-au adunat si am intrat in atmosfera excursiei. In Azuga ploua in acelasi ritm voios precum plecasem noi din Bucuresti. Am ajuns in vila la Dinu si parca m-am simtit ca in casa noastra de vacanta cu gandul la muntii Baiului si la vremea de sambata.

Asa era vremea sus sambata dimineata, frig dar frumos.
Ar trebui sa nu uit sa va spun ceva ce stim cu totii si ar trebui sa se schimbe.
In Romania toate instalatiile de transport pe cablu de pe munte (gondole, telecabine, etc) sunt mai scumpe decat tot ce este in Austria de exemplu si au o politica de descurajare a turistului.

Ne-au cerut sa platim dublu fiindca aveam bicicletele cu noi. Asa se intampla si iarna cand vin cu renumitele cartele pe puncte in loc de abonamente pe mai multe zile. Instructorii si monitorii platesc aceleasi tarife desi, ei aduc regulat oameni la ski, la mountain bike si pe munte in general. Normal acestia ar trebui sa aibe reduceri de pret .
Sa revenim la tura noastra. Am urcat si ajunsi in creasta am inceput sa ne indreptam usor catre sud vazand Valea Doftanei de o parte si muntii Bucegi de cealalta parte, cu respiratie greoaie bucurandu-ne de fiecare metru parcurs cu gandul la coborarea spre Sinaia. Iesiti din creasta am luat-o pe o poteca mai dificila care intra in poteca cu punct albastru ce duce spre Sinaia. Copiii aici au dat de greu si au inceput sa se rasfire. Dupa o ora de munca am intrat in poteca si totul a revenit la normal. Traseul marcat cu punct albastru a fost de vis. Pamantul era tare iar aderenta era foarte buna. Pe jos era un covor de fruze care a facut deliciul coborarii permitandu-ne sa derapam atat cat era nevoie incat sa ne distram pe cinste. Dupa o zi frumoasa a venit si o parte neplacuta. Am fost nevoiti sa stam in statie 2h pana sa se hotarasca un sofer de autobuz sa ne faca favorul de a ne lua, fiind vorba de un "efort supraomenesc" de a baga bicicletele in spatiile de sub punte destinate bagajelor.
A doua zi am plecat tot in Baiului dar de data asta coborarea era mai usoara, de pe Zamora pana in Poaiana Tapului.
Am luat-o si pe Anais pe acest traseu. Mi-a placut ca desi avea o bicicleta nepotrivita iar drumul era greu, s-a descurcat foarte bine.
Mi-a parut rau intr-un fel ca dintre copiii veniti din Bucuresti, nu erau toti pe creasta . Cei mici au mers cu Marian pe Valea Azugii.
Cei mici fiind: surorile Maria si Sanziana, Alexadru, Thomas, Andrei.


Pentru cei mari(Ariana, Eugen, Andrei, Andrei "micutul", Toma) au fost 2 zile grele dar foarte frumoase. Noi am muncit iar toamna si muntele ne-au dat inapoi pe masura.
Cateva incidente au fost si as vrea sa le mentionez: Ariana a pierdut o roata, Andrei a fost un prieten de nadejde ajutand-o sa o care pana am auzit ce se intampla. Eugen si-a adus aminte de ce i-am spus dupa ce a luat o tranta de a vazut ca un ghidon se poate roti fara voia lui la 180 de grade. Pentru cot nu aveam scule iar el uitase cotierele acasa. Andrei nu a tinut randul si distanta si a facut o tumba intr-o baltoaca. Mi-a placut cu voi in tura. Am fost pentru voi dar m-am bucurat ca un copil si eu. Va mai astept cu drag.
Duminica ne-am urcat in tren cu gandul la urmatoarele ture si la cei ce ne asteptau acasa.

curs :)

Edit By Luciana
Mi-a spus Nicu din Bv ca ar exista un curs de ghid montan, recunoscut national. M-am intalnit si cu Nusu, care e instructor la acest curs, si mi-a spus ca e un curs serios...m-am gandit ca pentru ce fac eu cu copiii din tabere, mai ales pe prioada verii, mi-ar trebui o "patalama" la mana, asa ca m-am inscris (curs cu frecventa din 2 in 2 saptamani, 400euro, tine cam un an).

Prima etapa s-a desfasurat weekendul asta- 18,19octombrie.
Sambata
Intalnire la Caminul Alpin, 35 cursanti din toate partile tarii(salvamont Cluj, de prin Covasna, de prin Sibiu, Brasov mai multi si reprezentati din Bucuresti - unde deocamdata m-am regasit doar eu :D - multe glume legate de Bucuresti, in lipsa de bucuresteni asadar :) ) . Tura de sambata a fost urmatoarea: urcare caminul alpin, refugiul Costila, valea Galbinele, strunga Galbinele-Scorus, brana mare a Costilei, Brana Aeriana, coborare la refugiu Costila, Busteni. Tura frumoasa, mai ales ca am avut noroc mare cu vremea.

Duminica
Tura de catarat. O parte s-au dus la bolovanul prostului si creasta generalului pentru initiere, restul(cfeva mai avansati :D) am plecat in Animale unde am ocupat tot peretele , respectiv cate 2 echipe pe Caprioara, Iepurasul, Kangurul, Pantera Roz, Lupul cel Rau, Mielul. Nu-mi place deloc agllomerarea asta intr-un loc... eu am picat in echipa cu Camelia Mihailescu, o tipa de 43 ani din Campina, care s-a catarat la viata ei destul de mult. Traseul ales pentru noi = Kangurul =4B, fiind legate in coarda si cu Mihai Sima, trainerul nostru. Am mers 4 lungimi de coarda cap schimbat- eu cu Camelia- eu prima lungime care mi s-a parut fff lunga, ea a 2-a si a 3-a care erau mai scurte dar a3-a cam tare, si eu ultima portiune, de unde am facut rapel pe perete pana in poteca de unde am inceput traseul. Nu m-am mai catarat din iunie si pot sa zis ca am tras o mega frica cand stiam ca am de pus vre un picior la aderenta sau cand stiam ca e o distanta mare intre cuie (portiuni si cu 6 m intre cuie imi dadeau o viziune pesimista asupra vietii) . Tare nasol sa te dai cap, chiar si pe o mica poriune, dupa ce nu te-ai ai dat de mult timp (oricum nu m-am dat prea multe trasee in viata asta dar conteaza ca n-am mai vazut perete de ceva luni de zile...). Din regrupari vad masina lui Fane din Busteni, imi inchipui ca a venit cu Bubulu la catarat. Oripilati probabil de aglomeratia din trasee, s-au bagat intr-un traseu tare "Exodus". Ies din perete pe la 5 dupa amiaza si coborand pe poteca de sub trasee aud "piatra" si o ditamai piatra pe langa noi, scapase din Exodus :)) . Vorbesc cu Fane mai pe seara care-mi povesteste ce noroc au avut ei in aceasta zi ca au ajuns sa doarma acasa . Ma gandesc si eu ce frici am tras astazi ca si cap in traseu. Ma bucur ca Dumnezeu e mare...si ne vede pe toti.

Din pacate nu am facut poze....am uitat aparatul acasa.